Straja dragonilor este cea mai importantă operă a scriitorului și criticului Ion Negoițescu, printre puținele în literatura română care abordează explicit tema homosexualității. În Memoriile lui Negoițescu confesiunea este totală, șocantă, frustă, independentă de ideea unui auditoriu. Deși calcă tot soiul de tabuuri, deși descrie jocurile erotice ale copilului și adolescentului (cu fetițe, cu băieței, apoi cu colegi și mai ales cu soldați, ordonanțele tatălui ofițer, prin umbrare din grădină, în șifonier, acasă lângă pătuțul cu plasă, în șuvoiul râului, iar mai târziu în sălile de cinema), deși nu ascunde cele mai naturaliste detalii, cele două capitole din memoriile lui Negoițescu nu alunecă niciun moment în vulgaritate și obscen. Autobiografia acoperă primii 20 de ani din viața lui Negoițescu, 1921–1941. Homosexualitatea memorialistului – expusă aici (evolutiv, pe măsură ce devine conștient de ea) fără menajamente, direct și firesc, dar și fără niciun fel de obscenitate ori ostentație – reprezintă, cu atât mai mult, o dramă și o teribilă vulnerabilitate, în contextul epocii comuniste, politic și literar opresive (viața, dar și opera lui Negoițescu sunt marcate de cenzură și de Securitate). Source: Wikipedia (ro)